top of page
  • Cristina Lefter

Acordurile între asociați/acționari (eng. shareholders' agreements)

Actualizată în: 22 nov. 2023

Acordurile între asociați (dacă vorbim despre o societate cu răspundere limitată) sau între acționari (dacă vorbim despre o societate pe acțiuni) sunt acte juridice care se află la limita dintre dreptul societar și contract. Ele au natura contractuală, însă eficacitatea lor depinde în unele privințe de conformarea lor la dispozițiile Legii 31/1990 privind societățile (Legea 31).

Caracteristicile acordurilor între asociați/acționari ar putea fi sumarizate după cum urmează:

  • Au natură contractuală, ceea ce le conferă asociaților/acționarilor mai multă flexibilitate în ceea ce privește obligațiile pe care le pot insera în acord (inclusiv legea aplicabilă acestuia, care nu trebuie să fie legea română);[1]

  • Nu trebuie publicate (similar actelor constitutive ale societăților), cu toate că ele conțin de obicei elemente esențiale privitoare la exercitarea controlului în societate și sunt confidențiale;

  • Nu beneficiază de o reglementare de sine stătătoare în legislație, însă conținutul lor este de obicei stabilit pe baza practicii;

  • Au o importanță economică indiscutabilă, întrucât ele prevăd drepturi esențiale pentru asociați/acționari cum sunt drepturi privind participarea la luarea de decizii în societate, participarea în administrarea societății prin numirea de membri în board, drepturi la exit i.e. în cazul cesiunii de părți sociale/acțiuni;

  • Pot fi încheiate atât la momentul constituirii societății, cât și ulterior. De obicei, acordurile între asociați/acționari sunt negociate și încheiate în contextul atragerii de noi investitori în societate prin cesiunea unei participații sau prin majorarea de capital social;

  • Nefiind reglementate și nici publice, acordurile între asociați/acționari ar putea părea cel puțin curioase pentru antreprenorii aflați la început de drum, dar chiar și pentru instanțele de judecată. Acest lucru poate constitui un dezavantaj în situația în care o parte la un asemenea acord ar dori să își protejeze drepturile în fața instanțelor române. Din acest motiv, de obicei, acordurile între asociați/acționari conțin clauze compromisorii i.e. clauze privind soluționarea eventualelor litigii pe calea arbitrajului – o cale mai costisitoare – însă mai eficientă și confidențială – pentru soluționarea disputelor.

Vestea bună este că acordurile între asociați/acționari nu trebuie să constituie un concept exotic pentru antreprenori, ci pot fi utilizate cu succes alături de avocatul potrivit. #lclegalproof

[1] Legea română se va aplica obligatoriu în măsura în care discutăm despre elemente de drept societar, care cad sub incidența unor dispoziții imperative de drept societar român (în alte cuvinte, dispoziții obligatorii din Legea 31).

58 afișări0 comentarii
bottom of page