Majorarea capitalului social și cooptarea de noi asociați/acționari ca mod de finanțare a afacerii

Un articol din seria: Antreprenorul și business-ul lui în România

#lclegalproof #legalbrain #antreprenor #societati #srl #sa #societatepeactiuni #societatecuraspunderelimitata #businesschallenges #entrepreneurship #companylaw #startup #founders #beingafounderinRomania #majorare #capitalsocial #majorarecapitalsocial #sharecapitalincrease

Una dintre modalitățile pentru atragerea de capital într-o societate existentă este majorarea de capital social prin contribuții ale unor investitori, persoane fizice sau alte societăți, care presupune faptul că investitorii vor deveni asociați/acționari în societate în schimbul unei participații la capitalul social și primind în schimb părți sociale/acțiuni. Contribuțiile noilor acționari/asociați (sau ale celor existenți) pot lua forma aporturilor în numerar, în natură sau prin compensarea unor creanțe certe, lichide și exigibile.

Potrivit Legii societăților 31/1990 („Legea societăților”)[1] majorarea de capital social este decisă printr-o hotărâre a adunării generale extraordinare a asociaților/acționarilor, cu participarea asociaților/acționarilor existenți și a celor care urmează să dobândească această calitate. Hotărârea va prevedea totodată contribuțiile suplimentare și participațiile aferente. Trebuie subliniat faptul că, în funcție de situația concretă a societății în cauză (de ex. dacă discutăm despre o societate pe acțiuni cu mai mulți acționari existenți) este posibil să fie necesar a se lua în calcul respectarea unor drepturi de preferință a asociaților/acționarilor existenți pentru a evita diluarea acestora. Prevederile art. 216 din Legea societăților sugerează că dreptul de preferință ar exista numai în cazul acționarilor dintr-o societate pe acțiuni. Cu toate acestea, legea nu interzice crearea unor drepturi similare pentru asociații dintr-o societate cu răspundere limitată prin actul constitutiv al acesteia.

Finanțarea unei societăți prin participarea la o operațiune de majorare de capital social poate fi atractivă pentru investitori întrucât deținerea unei participații în societatea în care au decis să investească poate reprezenta o garanție suplimentară în sensul că activitatea și rezultatele societății se îndreaptă în direcția dorită. Pe de altă parte, implicarea investitorilor poate însemna mai puțin control al antreprenorului asupra propriului business.

Pentru a stabili cu claritate încă de la început care sunt drepturile noilor asociați/acționari și nivelul de control pe care îl pot exercita, majorarea de capital social ar putea fi însoțită de semnarea unui acord între asociați/acționari (cunoscut în dreptul anglo-saxon sub denumirea de “shareholders’ agreement”) – despre care vom vorbi în detaliu într-un articol separat.

Realizarea unei operațiuni de majorare de capital social presupune parcurgerea unor formalități la Oficiul Registrului Comerțului. Aceasta este însă ultima etapă a întregului proces – ceea ce ar trebui să intereseze cu precădere este rezultatul acestei operațiuni și modul de funcționare a societății odată ce noii acționari/asociați se alătură acesteia.

[1] Art. 113 lit. f) din Legea societăților.

S.R.L. și S.A. Impactul alegerii formei societății pentru dezvoltarea afacerii

Un articol din seria: Antreprenorul și business-ul lui în România

#antreprenor #societati #srl #sa #societatepeactiuni #societatecuraspunderelimitata #businesschallenges #entrepreneurship #companylaw #startup #founders #beingafounderinRomania

Primul pas pentru desfășurarea activității antreprenoriale este alegerea unei forme societare. Cele mai des utilizate sunt S.R.L. (societate cu răspundere limitată) și S.A. (societate pe acțiuni). Varianta optimă pentru business-ul unui antreprenor aflat la început de drum trebuie aleasă în funcție de mai mulți factori, printre care: capitalul disponibil, numărul de asociați/acționari, dar (poate mai ales) intenția antreprenorului cu privire la destinul noii societăți.

S.A. și S.R.L. dintr-o privire

Probabil modul cel mai ușor mod prin care poate fi înțeles care sunt elementele comune și cele distinctive dintre S.A. și S.R.L. este includerea lor într-o imagine (neexhaustivă) ca cea de mai jos:

Structura shareholding-ului

Acționariatul (eng. shareholding) este dat de componența asociaților sau acționarilor dintr-o societate. Acesta poate fi relevant pentru o societate care urmărește să atragă finanțări fie din partea unor persoane private (cum sunt eng. angel investors), fie din partea unor societăți de investiții (eng. venture capital firms). Dat fiind că, prin ipoteză, societatea se află în primele stadii ale dezvoltării sale, importanța persoanelor implicate în materializarea viziunii fondatorilor este crucială.

Opțiuni de finanțare și potențiale obstacole legate de forma societară

Opțiunile pe care le are la îndemână o societate pentru a obține finanțare din afara sferei asociaților/acționarilor proprii depind, într-o bună măsură de tipul societății. Cu toate că atât societățile cu răspundere limitată, cât și societățile pe acțiuni pot accesa serviciile unor platforme de crowdfunding (despre care am scris aici) sau pot obține împrumuturi de la terți - convertibile în părți sociale sau acțiuni sau nu (despre care am scris aici), alte forme de finanțare sunt rezervate numai societăților pe acțiuni (de ex. emisiunea de obligațiuni sau atragerea de finanțare prin listarea pe piețele de capital din România sau din străinătate).

Noi unelte pentru concentrări economice în trusa Comisiei Europene

Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind subvențiile străine care denaturează piața internă ("Regulamentul"), adoptat la data de 28 noiembrie 2022 și în vigoare din 12 ianuarie 2023 a devenit aplicabil la 12 iulie 2023.[1] Printre altele, dispozițiile sale acordă Comisiei Europene puteri suplimentare pentru a examina concentrările de dimensiuni relevante pentru piața internă a Uniunii Europene, în cazul în care una dintre părțile implicate a primit subvenții din țări din afara UE, urmărind astfel să prevină denaturarea concurenței pe piața internă.

Prevederi principale

Regulamentul introduce trei noi instrumente în trusa cu unelte a Comisiei Europene:

1. "Un instrument bazat pe notificare pentru a investiga concentrările care implică contribuții financiare acordate de guverne din afara UE, în cazul în care societatea achiziționată, una dintre părțile la fuziune sau la joint venture generează o cifră de afaceri în UE de cel puțin 500 de milioane euro, iar tranzacția implică contribuții financiare străine de peste 50 de milioane euro;

2. Un instrument bazat pe notificare pentru investigarea ofertelor în cadrul procedurilor de achiziții publice care implică contribuții financiare acordate de guverne din afara UE, în cazul în care valoarea estimată a contractului este de cel puțin 250 de milioane de euro și oferta implică o contribuție financiară străină de cel puțin 4 milioane de euro pentru fiecare țară terță; și

3. Un instrument general pentru a investiga toate celelalte situații de piață, în cazul în care Comisia Europeană poate iniția o analiză din proprie inițiativă (ex-officio)."[2]

Aplicarea în timp

Un aspect demn de remarcat este faptul că Regulamentul trebuie să fie luat în considerare pentru evenimente trecute, care au totuși efect asupra pieței interne în prezent. În conformitate cu dispozițiile tranzitorii ale Regulamentului,[3] (i) acesta se aplică subvențiilor străine acordate în cei cinci ani anteriori datei de 12 iulie 2023, în cazul în care aceste subvenții străine denaturează piața internă după 12 iulie 2023; (ii) prin derogare de la cele de mai sus, se aplică contribuțiilor financiare străine acordate în cei trei ani anteriori la 12 iulie 2023, în cazul în care astfel de contribuții financiare străine au fost acordate unei întreprinderi care notifică o concentrare sau care notifică contribuții financiare în contextul unei proceduri de achiziții publice în temeiul Regulamentului; și (iii) nu se aplică concentrărilor pentru care acordul a fost încheiat, oferta publică a fost anunțată sau o participație de control a fost dobândită înainte de 12 iulie 2023.[4]

Relevanța pentru tranzacțiile de fuziuni și achiziții și obligația de notificare

Primul instrument din trusa Comisiei pare a fi cel mai relevant pentru fuziuni și achiziții, deoarece impune părților relevante (detaliate mai jos) obligații de notificare, similare celor aplicabile în procedurile de autorizare a concentrărilor și în procedurile legate de investițiile străine directe (ISD).

În conformitate cu dispozițiile Regulamentului, tranzacțiile care îndeplinesc următoarele criterii[5] trebuie notificate în conformitate cu acest nou regim special:

• Implică (i) o achiziție a controlului asupra unei întreprinderi, (ii) crearea unei întreprinderi comune (eng. joint venture sau JV) care îndeplinește în mod durabil toate funcțiile unei entități economice autonome sau (iii) o fuziune.

• Îndeplinesc două praguri: (i) cel puțin una dintre întreprinderile care fuzionează, întreprinderea țintă achiziționată sau întreprinderea comună este stabilită în Uniunea Europeană și generează o cifră de afaceri totală în UE de cel puțin 500 de milioane euro; și (ii) următoarele întreprinderi au primit contribuții financiare totale combinate de peste 50 de milioane euro din partea unor țări terțe în cei trei ani care preced încheierea acordului, anunțarea ofertei publice sau achiziționarea unei participații de control: (A) în cazul unei achiziții, dobânditorul sau dobânditorii și întreprinderea dobândită; (B) în cazul unei fuziuni, întreprinderile care fuzionează; (C) în cazul unei întreprinderi comune, întreprinderile care creează o întreprindere comună și întreprinderea comună.

Probleme practice

În cazul concentrărilor de dimensiune europeană (cum ar fi achizițiile de societăți cu sediul în UE care îndeplinesc pragurile relevante), aplicarea Regulamentului înseamnă că este necesară o evaluare juridică suplimentară înainte de semnarea tranzacției și, eventual, efectuarea notificării, adică o sarcină administrativă suplimentară ca o condiție prealabilă implementării tranzacției.[6]

Trebuie remarcat faptul că proiectul de regulament de punere în aplicare a dispozițiilor Regulamentului[7] sugerează că societățile care ar face obiectul obligației de notificare vor trebui să comunice Comisiei volume mari de informații, ceea ce necesită, în practică, o muncă organizatorică semnificativă pentru stocarea și punerea la dispoziție a datelor din partea societăților implicate și a consultanților lor.

Având în vedere Regulamentul, evaluarea juridică preliminară semnării unei tranzacții de fuziuni și achiziții care trebuie notificată trebuie să acopere, de asemenea, acordarea de subvenții străine în ultimii trei ani înainte de concentrarea relevantă, precum și măsura în care piața internă ar fi putut fi denaturată după data de 12 iulie a acestui an.

Unele dintre conceptele utilizate în regulament vor fi detaliate în continuare de Comisie prin intermediul unor orientări care vor fi adoptate cel târziu la 12 ianuarie 2026 (cum ar fi aplicarea criteriilor pentru determinarea existenței unei denaturări).

[1] https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2022/2560/oj [2] https://competition-policy.ec.europa.eu/foreign-subsidies-regulation/about_en (text extras în traducerea noastră) [3] Articolul 53 din Regulament. [4] Conform Articolului 46 din Regulament. [5] Articolul 20 din Regulament conține pragurile de notificare. [6] A se remarca formularea de la articolul 21 alineatul (1) (în conformitate cu articolul 54 alineatul (4), aplicabil începând cu 12 octombrie 2023): “Concentrările supuse obligației de notificare se notifică Comisiei înainte de punerea lor în aplicare și după încheierea acordului, după anunțarea ofertei publice sau după preluarea unei participații de control.” [7] Propunerea de Regulament de Punere în Aplicare (UE) .../... al Comisiei privind modalitățile de desfășurare a procedurilor desfășurate de Comisie în temeiul Regulamentului (UE) nr. 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului privind subvențiile străine care denaturează piața internă este disponibilă aici: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=pi_com%3AAres%282023%29842946