top of page
  • Cristina Lefter

Abuzul de poziție dominantă - Intel și Mondelez


În ultimii ani s-a discutat la nivel european despre (presupusul) abuz de poziție dominantă al giganților din tehnologie în special (de exemplu cauza Intel[1]), dar și din alte industrii (cum ar fi cea mai recentă decizie dată în speța Mondelez[2]). Conceputul de abuz de poziție dominantă adoptat de Comisia Europeană în vederea limitării și sancționării acestuia a cunoscut o evoluție notabilă (cu toate că Regulamentul 1/2003[3] este în continuare în vigoare fără modificări de substanță).[4] Rezerva cea mare legată de sancționarea abuzului de poziție dominantă probabil că este aceea că nimeni nu dorește descurajarea unor competitori mari, capabili de investiție, inovație și progres de la a realiza exact aceste lucruri pentru motive mai degrabă sterile cum ar fi faptul că la un moment dat conduita lor s-a circumscris descrierii de manual a abuzului de poziție dominantă. Poate de aceea Comisia Europeană (Comisia) și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CEJ) au înțeles că trebuie să permită o flexibilizare și o adaptare a acestui concept la realitățile și nevoile prezentului, astfel încât interesul consumatorului să fie protejat cu prioritate.


Această adaptare la realitățile pieței este cunoscută sub denumirea de economics based approach (în traducere în limba română “abordare economică”). Această metodă se concentrează pe efectele economice ale comportamentului unei companii dominante asupra pieței și asupra consumatorilor, utilizând analize economice detaliate și instrumente econometrice pentru a fundamenta deciziile. Scopul este de a asigura că intervențiile sunt justificate și proporționale, promovând astfel concurența și eficiența economică. Cu toate acestea, aplicarea în concret a abordării economice a luat forme diferite, așa cum rezultă din comparația a două cauze importante din ultimii ani i.e. Intel și Mondelez, reflectând complexitatea și particularitățile fiecărui caz.


Cazul Intel


Cazul Intel se referă la acuzațiile aduse de către Comisiei Intel cu privire la presupusul abuz de poziție dominantă pe piața procesoarelor pentru computere prin reduceri condiționate și plăți directe către producătorii și comercianții de calculatoare, pentru a exclude principalul său rival, AMD. În 2009, Intel a fost amendată de Comisie cu 1,06 miliarde de euro (cea mai mare amendă dată până atunci) pentru practici anticoncurențiale, menite să elimine concurența și să limiteze opțiunile consumatorilor. Într-o primă instanță, Tribunalul Uniunii Europene a menținut decizia Comisiei, susținând că reducerile adoptate de Intel erau capabile să restrângă concurența. Această decizie a fost atacată de Intel, iar în 2017 Curtea de Justiție a Uniunii Europene a admis recursul și a trimis cazul înapoi la Tribunal pentru reevaluare, subliniind necesitatea unei analize economice detaliate a comportamentului Intel. În anul 2022, Tribunalul Uniunii Europene a anulat amenda impusă de Comisia Europeană, concluzionând că aceasta nu a demonstrat suficient efectele anticoncurențiale ale schemelor de reduceri Intel. În alte cuvinte, în această cauză, hotărârea finală a arătat faptul că analiza economică era necesară pentru a stabili efectele anticoncurențiale ale practicilor Intel.


Cazul Mondelez


În mai 2024, Comisia a aplicat Mondelez International, o companie globală majoră de produse alimentare, o amendă de 337,5 milioane de euro stabilind că aceasta a desfășurat practici anticoncurențiale prin restricționarea vânzărilor transfrontaliere ale produselor sale în Uniunea Europeană. Comisia a constatat că Mondelēz a încălcat normele de concurență ale UE: (i) prin încheierea unor acorduri anticoncurențiale sau practici concertate menite să restricționeze comerțul transfrontalier al diferitelor produse de ciocolată, biscuiți și cafea; și (ii) prin abuzul de poziție dominantă pe anumite piețe naționale pentru vânzarea de tablete de ciocolată. Comportamentul anticoncurențial al Mondelez ar fi inclus: (i) limitarea zonelor sau clienților către care anumiți angrosiști puteau revinde produsele Mondelēz, impunând prețuri mai mari pentru exporturi decât pentru vânzările interne; (ii) împiedicarea unor distribuitori să vândă în alte state membre fără aprobare prealabilă; (iii) refuzul de a aproviziona anumiți intermediari sau oprirea aprovizionării în anumite țări pentru a menține prețuri mai mari. Concluzia Comisia a fost aceea că aceste practici au împiedicat liberul comerț între statele membre și au dus la segmentarea artificială a pieței, permițând Mondelēz să mențină prețuri mai mari pentru produsele sale în detrimentul consumatorilor UE. În cauza Mondelez, încălcarea identificată a fost gravă și evidentă, având drept obiect restrângerea concurenței în UE și făcând de prisos analiza economică

***

În ambele cazuri, Comisia a folosit principii și metodologii economice pentru a evalua efectele comportamentului companiilor asupra concurenței și bunăstării consumatorilor. Această abordare implică analiza dinamicii pieței, evaluarea puterii de piață, evaluarea eficiențelor potențiale și luarea în considerare a impactului asupra consumatorilor prin prisma prețurilor produselor și a varietății acestora. Cu toate acestea, doctrina Intel (cea potrivit căreia - în anumite cazuri - jucătorii dominanți pot demonstra lipsa efectelor anticoncurențiale ale practicilor lor) nu s-a aplicat în cazul Mondelez, unde încălcările au fost grave și au avut ca obiect evident distorsionarea concurenței (Mondelez recunoscând de altfel încălcarea, cooperând cu Comisia și beneficiind de o reducere de 15% a amenzii).[5]



[1] Intel Corp v Comisia Europeană (Hotărâre) [2017] C-413/14 P, EU:C:2017:632.

[2] Decizia Comisiei Europene C(2022) 1234 final, Cauza AT.40012 – Mondelez.

[3] Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat

[4] Ideea că dreptul concurenței s-a modificat major în ultimii ani, cu toate că prevederile art. 101 și 102 din TFUE (fostele articole 81 și 82 din Tratatul de la Roma (CEE)) au rămas în esență aceleași este discutată pe larg într-o lucrare recentă foarte bună pe care o citez aici i.e. Pablo Ibáñez Colomo, The New EU Competition Law (Hart Publishing 2023).

[5] Ideea paralelei dintre cele două spețe - Intel și Mondelez - se regăsește în articolul Mondelez: abuses by object, consistency and the administrability of Article 102 TFEU, de Pablo Ibanez Colomo și publicat la data de 30 mai 2024 pe site-ul https://chillingcompetition.com/.

2 afișări0 comentarii

Comentários


bottom of page