Am menționat conceptul de "achiziții ucigașe" într-un articol anterior. Subiectul stârnește un mare interes în acest moment la nivel internațional datorită impactului pe care îl poate avea asupra concurenței pe piețele emergente de produse (în special cele legate de tehnologie).[1]
Să clarificăm: "Achizițiile ucigașe" se referă la cazurile în care societăți mature, cu cote de piață importante achiziționează întreprinderi nou-înființate sau jucători mai mici cu un potențial comercial semnificativ în ceea ce privește produsele sau serviciile pe care le furnizează, cu scopul de a "întrerupe dezvoltarea proiectelor inovatoare ale societății țintă și de a împiedica concurența viitoare".[2]
După cum arată cercetările,[3] măsura în care o potențială achiziție poate fi calificată drept "achiziție ucigașă" scapă de cele mai multe ori controlului autorităților de concurență, deoarece părțile implicate în astfel de achiziții nu îndeplinesc pragurile de cifră de afaceri pentru autorizarea concentrărilor (prin ipoteză, pragurile nu sunt îndeplinite, deoarece compania achiziționată este nouă pe piață și/sau are o cotă de piață mult sub pragurile relevante).
În acest caz, se ridică întrebările: Cum pot autoritățile de concurență să identifice "achizițiile ucigașe" și, mai mult, cum se poate dovedi de la bun început (adică de la data achiziției) că intenția dobânditorului este de a "ucide" viitorul concurent sau produsul acestuia, atunci când rezultatul achiziției poate fi văzut, de fapt, la ceva timp după finalizarea acesteia?
Răspunsurile la aceste întrebări par a fi încă în discuție printre experții în dreptul concurenței. Deocamdată, însă, se pare că o analiză post-factum ar fi singurul instrument la dispoziția autorităților de concurență. Această idee pare să fie susținută de o opinie recentă exprimată de avocatul general pe lângă Curtea Europeană de Justiție (despre care am scris aici). Cu siguranță, acest subiect va câștiga teren pe măsură ce tot mai multe start-up-uri se vor lansa în inovații și eficiențe care ar fi în beneficiul consumatorilor și al concurenței, atrăgând astfel apetitul jucătorilor consacrați pentru achiziții.
[1] OCDE a alocat un întreg panel acestui subiect în 2020 - https://www.oecd.org/daf/competition/start-ups-killer-acquisitions-and-merger-control.htm. De asemenea, alte surse au evocat recent acest concept - a se vedea: https://insights.som.yale.edu/insights/wave-of-acquisitions-may-have-shielded-big-tech-from-competition [2] Cunningham, C., Ma, S. and F. Ederer (2018). “Killer Acquisitions,” https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3241707, cited in OECD (2020), Start-ups, Killer Acquisitions and Merger Control, [3] OECD (2020), Start-ups, Killer Acquisitions and Merger Control, www.oecd.org/daf/competition/start-ups-killer-acquisitions-and-merger-control-2020.pdf
Commentaires